Dr. Gabriela Hârțescu, Decan și membru fondator al ENVISIA – Boards of Elite, este una dintre cele mai influente voci din România în domeniul guvernanței corporative și al educației executive. Cu o carieră construită la intersecția
dintre mediul academic, leadership și transformare organizațională, ea a contribuit în mod decisiv la profesionalizarea consiliilor de administrație și la formarea unei noi generații de lideri orientați spre sustenabilitate, etică și performanță pe termen lung. Sub coordonarea sa, ENVISIA a devenit un reper regional în pregătirea membrilor de board, dezvoltând programe certificate la nivel internațional și adaptate realităților economice actuale.
„Un board nu trebuie să fie doar un receptor de raportări de sustenabilitate; trebuie să fie un motor al transformării.”
Envisia – Boards of Elite a devenit un reper în educația pentru consiliile de administrație. Cum vedeți evoluția rolului membrilor de board în România și ce competențe considerați că vor deveni esențiale în următorii ani?
Rolul membrilor de board în România a evoluat spectaculos, trecând de la o funcție preponderent de supraveghere și conformare la una de leadership strategic și creare de valoare pe termen lung.
Astăzi, un board/consiliu de administrație eficient nu doar monitorizează, ci și provocă managementul executiv într-un mod constructiv, navighează riscurile complexe (geopolitice, cibernetice, de reputație) și definește scopul organizațional.
Competențele esențiale care vor deveni cruciale în următorii ani sunt:
Cunoștințe ESG (Environmental, Social, Governance) . De la o specializare de nișă, a devenit o competență de bază, integrată în strategie și investiții
Transformarea digitală și cibernetică. Presupune înțelegerea profundă a transformării digitale și capacitatea de a guverna riscurile cibernetice
Gândirea critică aplicată. Capacitatea de a pune întrebările dificile, de a contesta ipotezele și de a lua decizii informate în condiții de incertitudine.
Inteligența emoțională și sinergia în cadrul boardului. Abilitatea de a lucra eficient într-un grup divers, gestionând dinamici interpersonale complexe pentru a maximiza performanța colectivă.
Din experiența dvs. și pe plan internațional, care sunt diferențele majore între pregătirea boardurilor din România și cea din alte piețe europene? Unde mai avem de recuperat și unde excelăm?
Din experiența noastră internațională, observăm că piețele europene mature, precum Marea Britanie sau țările nordice, au o cultură a profesionalismului boardului cu mai multă tradiție, unde formarea inițială și continuă a membrilor de board este percepută ca un ciclu și există o diversitate mult mai mare de competențe (inclusiv cu o prezență semnificativ mai mare a femeilor și a experților internaționali).
Unde avem de recuperat?
Diversitatea de gen și competențe. Deși această preocupare progresează, în compoziția boardurilor din România ar trebui insistat integrarea mai rapidă experților în domenii de nișă și o mai bună reprezentare a femeilor
Evaluarea performanței boardului. Evaluarea formală și independentă a boardului este esențială în vestul Europei, dar încă insuficient adoptată sau percepută doar ca o formalitate în multe companii din România.
Unde excelăm?
Viteza de adaptare. Liderii români au o capacitate fantastică de a absorbi rapid noile reglementări și cele mai bune practici internaționale, adesea sărind peste etape pe care alte piețe le-au parcurs în decenii.
Reziliența și experiența în medii volatile. Experiența în mediul economic românesc, care este dinamic și plin de provocări, oferă membrilor de board o reziliență și o agilitate pe care colegii lor din piețe mai stabile o dobândesc mai greu.
„Liderii români au o capacitate fantastică de a absorbi rapid noile reglementări și cele mai bune practici internaționale.”
În calitate de decan și membru fondator, cum reușiți să îmbinați rigorile academice cu nevoile reale ale liderilor din business în programele Envisia?
Acesta este nucleul modelului nostru la ENVISIA. Reușim să menținem un echilibru prin trei piloni principali:
Fundamentul academic riguros. Colaborăm cu parteneri academici de elită pe plan internațional și național pentru a ne asigura că programele noastre sunt aliniate la cele mai noi cercetări și la standardele internaționale de certificare. Aceasta oferă credibilitate și profunzime.
Relevanța pentru participanți și organizațiile din care provin. Curricula este concepută și livrată împreună cu practicieni de top – președinți/membri de board și CEO/top C-suite cu experiență locală și internațională. Aceștia aduc în cadrul programelor studii de caz reale din practica consiliilor de administrație.
Metoda interogației stimulative și board simulations. Nu predăm teorii, ci facilităm dialoguri profesionale complexe. Folosim simulări de ședințe de board și sesiuni de peer coaching pentru a transpune cunoștințele direct în abilități de luare a deciziilor sub presiune. În esență, învățăm liderii cum să fie mai eficienți, nu doar mai informați.
Ați coordonat comitete academice și proiecte internaționale de certificare. Cum se schimbă educația executivă în era inteligenței artificiale și a transformării digitale?
Inteligența Artificială nu elimină nevoia de educație executivă, ci o catalizează și o redefinește. În esență, IA va prelua sarcini de analiză a datelor și de conformare, eliberând mințile liderilor pentru ceea ce este cu adevărat uman și strategic:
Viziunea și etica. Focus pe: decizia strategică, definirea misiunii, gestionarea dilemelor etice generate de IA și impactul asupra forței de muncă.
Sistemul GTC (Governance of Technology Change). Liderii trebuie să înțeleagă cum să guverneze schimbarea tehnologică, asigurând securitatea, transparența algoritmilor și integrarea IA în modelul de afaceri.
Curiozitatea și învățarea continuă. Educația executivă devine un upgrade permanent al “software-ului” de leadership. Programele noastre se concentrează pe a dezvolta capacitatea de a învăța și a progresa, debarasându-ne de vechile paradigme.
Sunteți unul dintre promotorii guvernanței sustenabile în România. Cum poate un board să influențeze tranziția spre sustenabilitate, dincolo de conformare și raportare?
Un board nu trebuie să fie doar un receptor de raportări de sustenabilitate; trebuie să fie un motor al transformării. Guvernanța sustenabilă înseamnă a integra factorii ESG în ADN-ul strategiei și în structura de compensare a managementului executiv.
Câteva din modalitățile concrete prin care boardul influențează tranziția sunt:
Definirea riscului climatic și identificarea oportunităților. Prin integrarea riscurilor climatice și sociale în matricea strategică de risc, nu doar în raportul anual.
Alocarea de capital pentru sustenabilitate. Direcționând investiții și CapEx către proiecte care generează impact pozitiv (economie circulară, energie verde).
Setarea tonului de la vârf (Tone at the Top). Boardul trebuie să fie cel care cere obiective ambițioase de reducere a emisiilor de gaz cu efect de seră și de incluziune, demonstrând că sustenabilitatea este o condiție a succesului, nu o obligație costisitoare.
„Inteligența Artificială nu elimină nevoia de educație executivă, ci o catalizează și o redefinește.”
În ultimii ani, companiile se confruntă cu presiuni crescute legate de reputație, transparență și etică. Care sunt cele mai frecvente greșeli de guvernanță pe care le observați și cum pot fi prevenite?
Cele mai frecvente greșeli de guvernanță pe care le observăm sunt adesea legate de dinamica internă în board și de cultura de la vârf:
1. Complacerea (“Groupthink”): Tendința boardului de a se alinia rapid la propunerile managementului sau de a evita dezbaterile incomode.
2. Lipsa de independență reală: Membrii independenți care nu exercită în mod activ această independență, fie din lipsă de curaj, fie din insuficientă pregătire.
3. Managementul de criză reactiv: Proclivitatea de a aștepta ca o problemă (de etică, reputație sau securitate cibernetică) să devină o criză publică majoră înainte de a acționa.
Prevenirea acestor greșeli se poate realiza prin:
Comitete de specialitate la nivel de board – guvernanță robustă: Care să monitorizeze riscul non-financiar la fel de riguros ca pe cel financiar.
Evaluare independentă: O evaluare externă periodică a boardului care să identifice punctele oarbe în dinamică și competențe.
Instruire continuă: Exerciții de simulare și sesiuni de instruire axate pe luarea deciziilor bazate pe valori, nu doar pe reguli.
Ați preluat de curând și un rol la Universitatea Româno-Americană, unde coordonați dezvoltarea programelor postuniversitare. Ce tip de lider doriți să formați prin aceste programe și ce lipsește astăzi în educația managerilor români?
Menționez că prin parteneriatul dintre Envisia – Boards of Elite și Universitatea Româno-Anericană, am lansat o premieră în România: acreditarea de către MEC a primului program post-universitar din Romania în domeniul guvernanței corporative: „Guvernanța corporativă care creează valoare – Guvernanța corporativă în practică”. Prin programele postuniversitare pe care le vom dezvolta la Universitatea Româno-Americană, ne propunem să formăm Liderul Strategic Integrator. Acesta nu este doar un manager care optimizează procese, ci un arhitect al viitorului care poate vedea conexiunile dintre performanța financiară, impactul social și sustenabilitate pe termen lung.
Liderul pe care dorim să-l formăm prin programele postuniversitare își va dezvolta competențe strategice și valori esențiale :
Etică și transparență. Capabil să construiască încredere în rândul tuturor stakeholderilor.
Digitally-savvy. Un lider care înțelege și guvernează tehnologia, nu se teme de ea.
Cu viziune globală și impact local. Capabil să aplice cele mai bune practici internaționale în contextul specific românesc.
Ce observăm că lipsește astăzi în educația leaderilor români este adesea integrarea holistică a tuturor aspectelor de guvernanță corporativă în leadership. Prea mulți lideri văd guvernanța ca pe o funcție de suport sau de conformare, nu ca pe o pârghie strategică esențială pentru atragerea de capital, managementul reputației și crearea valorii pe termen lung. Vrem să mutăm accentul de la execuția tactică la gândirea strategică și guvernanța etică.
Membru FUTURE ECONOMY CLUB
Interviu realizat de Andreea Drăgan, Editor Ziarul News
