România, printre statele UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale în luna mai, potrivit Eurostat
România s-a situat în luna mai printre statele membre ale Uniunii Europene cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale, atât în ritm anual, cât și de la o lună la alta, potrivit datelor publicate de Eurostat. Evoluția reflectă presiunile persistente asupra costurilor de producție, în special în sectorul energetic, și poate influența evoluția viitoare a inflației și a prețurilor suportate de consumatori.
Conform statisticilor europene, prețurile produselor care ies pe porțile fabricilor au crescut cu 5,9% în zona euro și cu 5,7% în Uniunea Europeană, comparativ cu luna mai a anului trecut. În acest clasament, Bulgaria a înregistrat cea mai mare creștere anuală, de 19,3%, fiind urmată de România, cu un avans de 13,5%, una dintre cele mai ridicate valori din Uniunea Europeană. Singurul stat membru în care prețurile producției industriale au scăzut a fost Luxemburg.
Eurostat arată că principalul factor care a determinat majorarea prețurilor la nivel european a fost sectorul energetic, unde costurile au crescut cu 14,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția confirmă faptul că energia continuă să exercite o influență majoră asupra costurilor de producție din industrie și, implicit, asupra competitivității companiilor europene.
Și în comparație cu luna aprilie 2026, România s-a aflat în topul statelor membre cu cele mai importante creșteri ale prețurilor producției industriale. Datele Eurostat indică un avans lunar de 1,1%, fiind depășită doar de Cipru (3,6%), Irlanda (2,8%), Țările de Jos (1,9%), Suedia și Estonia (câte 1,8%) și Letonia (1,4%).
Economiștii consideră că evoluția prețurilor la porțile fabricilor reprezintă un indicator important pentru dinamica inflației, întrucât majorarea costurilor de producție este transferată, de regulă, către consumatorii finali prin creșterea prețurilor bunurilor și serviciilor. Din acest motiv, indicatorul este atent monitorizat de Banca Centrală Europeană, care îl utilizează în evaluarea presiunilor inflaționiste și în fundamentarea politicii monetare.
Datele publicate de Eurostat sunt confirmate și de cele mai recente statistici ale Institutului Național de Statistică (INS). Potrivit instituției, prețurile producției industriale din România au crescut cu 12,1% în luna mai 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, atât pentru piața internă, cât și pentru export.
Cele mai importante creșteri anuale au fost înregistrate în industria energetică, unde prețurile au avansat cu 23,75%, urmată de industria bunurilor intermediare (+9,09%), industria bunurilor de capital (+5,94%), industria bunurilor de uz curent (+5,19%) și industria bunurilor de folosință îndelungată (+2,22%).
La nivelul principalelor activități economice, cele mai mari majorări au fost consemnate în sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, unde prețurile au crescut cu 21,33% față de luna mai 2025. Creșteri importante au fost raportate și în distribuția apei, salubritate și gestionarea deșeurilor (+13,74%), în industria prelucrătoare (+8,89%) și în industria extractivă (+7,79%).
Comparativ cu luna aprilie 2026, INS a raportat o creștere totală de 1,4% a prețurilor producției industriale. Cele mai importante majorări lunare au fost înregistrate în industria bunurilor intermediare (+2,41%), industria bunurilor de folosință îndelungată (+1,38%) și industria bunurilor de capital (+1,35%). Totodată, prețurile din sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică au crescut cu 1,97%, cele din industria prelucrătoare cu 1,25%, iar în industria extractivă și în sectorul distribuției apei și gestionării deșeurilor au fost consemnate creșteri mai moderate.
Evoluția indică faptul că industria românească continuă să se confrunte cu presiuni importante asupra costurilor de producție, în special în domeniul energetic, iar această tendință ar putea avea efecte asupra competitivității companiilor și asupra nivelului prețurilor din economie în perioada următoare. România rămâne astfel printre statele europene unde dinamica prețurilor industriale este semnificativ peste media Uniunii Europene, într-un context în care autoritățile și mediul de afaceri urmăresc cu atenție impactul acestor evoluții asupra inflației și asupra ritmului de creștere economică.
